Emil Creanga, este unul din scriitorii care se vrea inteles, care vrea sa-i fie cunoscuta valoarea aurului scos din adancul minei lui. De aceea limitele cuvantului rostit sunt deosebit de importante: este cuvantul folosit de toti cei din jur, dar ale carui dimensiuni sunt diferite, functie de capacitatea celui ce le foloseste si de cultura ce-i sta la baza. O comunicare buna are loc doar pe drumul unui limbaj limpede, motivul ce determina prezenta defi nitiilor si conceptelor - un ceva natural in lumea asta plina de schimonosiri a limbii, in care pana si
conceptul de familie este pe cale de a fi schimbat.
Destinatarul tuturor creatorilor este omul. Acest om a lui Emil Creanga este in atentia Marelui Creator, indiferent ca accepta acest adevar sau nu. Acesta este muncitor in Gradina lumii acesteia, ca si Creatorul sau. Emil a pus intotdeauna accentul pe ceea ce Creatorul a modelat in el - adica de la el spre altii - nu pe drepturile ce vin in urma muncii - adica de la altii spre el . Acesta este adevaratul Har Divin care lucreaza in noi si ce nu permite epigonismul murdar specifi c omului instrainat. In virtutea lui, omul-raza a adevaratei Lumini, ce nu apartine taranii de rand, este descris de apostolul Pavel stapanind ca si cum n-ar stapani, folosind ca si cum nu ar folosi. In acest fel, pastorul si profesorul Emil Creanga urmareste familia, ca un singur fi r trainic impletit in trei, trecand prin fi liera dragostei, moralei, a spiritualitatii pe plan intelectual si pragmatic.
In felul acesta a calatorit nestingherit strainul acestei lumi, fara sa se fi murdarit in vreun fel, lasand sa se vada cetatenia lui de sus. Rob credincios Stapanului si oglinda loiala a intelepciunii Lui, el a fost farul care a ars, dand lumina, pana la ultima picatura a untdelemnului din vas. A lasat in urma un ecou - armonie pragmatica in camp semiotic - care va ramane peste veac in scrisul lui marunt, totul prin fi liera caracterului sau pe care adresanti-l vor numi lapidar a lui Creanga .- Nelu Terpea
